Prima        Contact        Harta
 Facebook        Youtube         Flux RSS         Widget Informer      

Regiuni de dezvoltare

Regiunea Nord

 


 

Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) - include municipiul Bălţi, 11 raioane: Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, cu o suprafaţă de circa 10,014 km2, ceea ce reprezintă  aproximativ 32,9% din suprafaţa totală a Republicii Moldova. Populaţia constituie 1025 mii personae (28,6 % din populaţia ţării), inclusiv populaţie urbană - 357 mii persoane sau aproximativ 34,8 % din totalul pe regiune. Totodată aici sunt amplasate 571 localităţi, inclusiv 20 oraşe şi 551 localităţi, din totalul de 1679 de localităţi din Republica Moldova.

Prezentare generală

Conform datelor statistice , la data de 01.01.2006 populaţia regiunii constituia 1025,0 mii locuitori, cu o pondere de 28,6% din totalul înregistrat pe ţară, fiind a doua regiune după mărimea populaţiei, după regiunea Centru (30% din totalul populaţiei pe ţară). Populaţia urbană reprezintă 34,8% din totalul populaţiei din regiune, fiind a doua regiune după Chişinău ca pondere a populaţiei urbane. Piaţa forţei de muncă în RDN se află încă în proces de tranziţie, este rigidă şi generează puternice dezechilibre structurale, teritoriale, ocupaţionale şi profesionale. În anul 2005 populaţia economic activă a regiunii constituia 54,5% din totalul populaţiei regiunii (967 mii persoane). Numărul persoanelor ocupate în economie constituie  307,246 mii - 58,3% din totalul populaţiei economic-active şi circa 30% din numărul total al populaţiei regiunii.

  • 11 raioane şi 1 municipiu
  • 29,6% din teritoriul R. Moldova
  • 25% din populaţia R. Moldova
  • 21% din producţia industrială a R. Moldova

41% din producţia agricolă a R. Moldova

Demografie

  • 969,2 mii locuitori (88,6% faţă de nivelul 1989)
  • Gradul de Urbanizare - 32%
  • Populaţia economic activă - 526.985 mii persoane
  • Populaţia angajată - 307.246 mii persoane

Dezvoltarea economică

Volumul producţiei industriale în preţuri curente, în anul 2005 constituia circa 21% din volumul producţiei industriale a ţării. Faţă de anul 2004, volumul producţiei industriale s-a mărit pe regiune cu 117%. Ramurile de profil sunt reprezentate de industria uşoară, industria materialelor de construcţie, industria constructoare de maşini, electroenergetică, producerea sticlei, etc. Industria prelucrătoare deţine întîietatea în privinţa volumului de producţie şi numărului de angajaţi, în structura căreia se evidenţiază producţia de zahăr (100%, totalul pe republică), ulei vegetal (două din cele trei combinaturi de uleiuri vegetale), produse lactate, tutun fermentat, produse din carne.

Din totalul suprafeţei RDN, 70% sunt terenuri agricole, regiunea contribuind cu circa 41% la producţia agricolă totală pe ţară. Principalele produse agricole sunt cerealele, culturile tehnice şi pomicole. În prezent în agricultură este ocupată 44,4% din populaţia economic activă a regiunii.

Sectorul de servicii este caracterizat prin concentrare mai ales în centrele urbane şi în majoritatea cazurilor este axat pe comerţ. În structura serviciilor cu plată prestate populaţiei, circa 89% revin serviciilor comunale, de poştă şi comunicaţii, transporturi de pasageri, alimentaţie publică, învăţămînt, sănătate şi asistenţă socială.  

  • Prod. Industrială / locuitor - 4,39 mii lei (la nivel naţional 5,96 mii lei)
  • Prod. Agricolă / locuitor - 2,59 mii lei (la nivel naţional 3,89 mii lei)
  • Servicii prestate populaţiei / locuitor - 1,04 mii lei (la nivel naţional 1,96 mii lei)
  • Investiţii în capital fix / locuitor - 1,24 mii lei (la nivel naţional 2,13 mii lei)

Cel mai mare număr de persoane ocupate în economie în anul 2005 activau în agricultură şi silvicultură (44,4%). În industrie erau ocupaţi - 11,8%, în comerţ - 5,6%, în transport şi comunicaţii - 4,2%, în construcţii - 1,9%, în instituţii financiare - 0,4%,  în administraţia publică şi  apărare, asigurare socială - 3,2%, în învăţămînt - 10,7%, în domeniile sănătate şi asistenţă socială - 5,6% şi în alte activităţi - 11,4%.

Dezvoltarea socială

Ponderea instituţiilor preşcolare din RDN este de circa 32,3% din totalul instituţiilor preşcolare din Republica Moldova, frecventate de 26,53% din totalul copiilor din instituţiile preşcolare din ţară. La fiecare unitate, unui cadru didactic îi revin circa 10 copii. În regiune sunt înregistrate 15 colegii din totalul de 51 colegii pe plan naţional, cu o pondere de 29,4%, cu un total de elevi de 5712 faţă de 27060 înregistraţi pe ţară, ceea ce constituie 21,1%. În RDN funcţionează trei instituţii de învăţămînt superior, amplasate în municipiul Bălţi, ce constituie 8,5% din numărul total de instituţii de învăţămînt superior din ţară (35).

Ponderea paturilor în spitale, conform datelor pentru anul 2005 este în medie pe regiune de 39,1 la 10000 locuitori. Numărul de paturi înregistrate în instituţiile medicale din regiune este destul de scăzut comparativ cu media pe ţară (63,9 paturi).

În Regiunea de Dezvoltare Nord, asistenţa socială este asigurată de secţiile raionale de asistenţă socială, Fondul de susţinere socială a populaţiei şi de asistenţii sociali din primării. Sistemul serviciilor de protecţie socială, funcţionează la nivel teritorial, în comun cu autorităţile publice locale şi în colaborare cu reprezentanţii societăţii civile.   

  • unităţi de educaţie primară şi secundară - 32% din totalul pe ţară
  • instituţii de învătămînt secundar profesional - 37.1%
  • colegii - 29,4%
  • Instituţii de învăţămînt superior - 8,5%.
  • 39.1 paturi în spitale la 10000 locuitori faţă de media naţională de 63,9 paturi la 10000 locuitori 61,2%

20,5 medici la 10000 locuitori faţă de media pe ţară de 34,9 medici la 10000 locuitori 58,7%

Dezvoltarea infrastructurii

Sistemul de distribuţie a gazelor naturale în Regiunea de Dezvoltare Nord  asigură, conform datelor pentru anul 2005, conectarea la reţeaua de gaze a 35,2% de localităţi din regiune. Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor RDN este asigurată de la conductele de gaze magistrale cu presiune înaltă prin nodul Şoldăneşti - Rezina şi prin conectarea la traseul Bogorodoceni - Mogilev - Podolisc (Ucraina), care traversează raionul Ocniţa.

Sectorul energetic în Regiunea de Dezvoltare Nord funcţionează aproape în totalitate (98%) în baza resurselor energetice importate. Se importă atît electricitate, cît şi combustibil pentru producerea energiei electrice şi termice.

Ca surse de apă potabilă, în 70% din localităţi este utilizată apa din fîntînile arteziene. La sfîrşitul anului 2005, ponderea localităţilor care dispuneau de reţele de alimentare cu apă potabilă în Regiunea de Dezvoltare Nord era de 35,4%. Aprovizionarea cu apă potabilă prin sistem centralizat este mai dezvoltată în localităţile urbane comparativ cu cele rurale.  

Ponderea localităţilor dotate cu:

  • Gaze naturale 35,2% (sud - 34,2% centru - 37,1%)
  • Apeduct - 35,4% (sud - 27% centru - 33%)
  • Instalaţii de canalizare - 20% (sud - 12,8% centru - 25,6%)

Avantaje comparative

  • Aşezare geografică favorabilă pentru cooperare transfrontalieră ; atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor; puncte de control vamal internaţionale cu Ucraina (auto şi feroviare) şi România (auto).
  • Condiţii agro-climaterice favorabile pentru dezvoltarea agriculturii.
  • Potenţial industrial diversificat.
  • Infrastructura de transport diversificată şi ramificată (reţea densă de drumuri, căi ferate, aeroporturi).
  • Resurse acvatice pentru irigare.
  • Resurse naturale pentru turism (arii protejate, acvatice, balneo-turistice).
  • Sectorul asociativ dezvoltat.
  • Potenţial universitar şi de pregătire profesională.

 http://adrnord.md

 


 Regiunea Centru 


 

Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC) - include 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. RDC cuprinde 354 unităţi administrativ-teritoriale: 14 oraşe şi 340 sate (comune). Cel mai mare oraş din regiune este or. Ungheni cu o populaţie de 37,9 mii locuitori, urmat de or. Orhei - 33,7 mii locuitori şi or. Străşeni - 21 mii locuitori. Numărul total de localităţi din regiune constituie aproximativ 35,6% din numărul total de localităţi ale ţării, ponderea oraşelor fiind de circa 23%. În Regiunea de Dezvoltare Centru, majoritatea localităţilor urbane sunt în zona de influenţă directă a mun. Chişinău, cu o rază de influenţă de 50-60km, cu excepţia or. Ungheni, Teleneşti, Şoldăneşti, Rezina, care se află la distanţe de 100-130 km.

  • 13 raioane ale RM
  • 14 oraşe, 23% din localităţile urbane ale RM
  • 340 state (comune)
  • 31% din teritoriul RM (10636 km2)
  • 26% din populaţia RM
  • 9% din producţia industrială a RM
  • 34% din producţia agricolă a RM

Demografie

Populaţia Regiunii de Dezvoltare Centru constituie 30% din populaţia Republicii Moldova. Densitatea medie a populaţiei între hotarele RDC este de 101 loc/km2, faţă de 126,2 loc/km2 în restul ţării. Diferenţa este determinată de ponderea localităţilor rurale şi a oraşelor neaglomerate.

Din totalul de 1021,6 mii locuitori din RDC, 783,4 mii adică circa 76,7%, reprezintă populaţia aptă de muncă. Persoanele angajate în cîmpul muncii reprezintă un segment de 240 mii de oameni adică 30,6%, repartizaţi în diferite sectoare: agricultură (61%), învăţămînt (13%), industrie (7%), sănătate (5%), comerţ (5%) şi administraţie publică (4%), ceea ce confirmă un grad relativ de diversificat al domeniilor de ocupare a forţei de muncă, fiind predominante activităţile din agricultură. Pentru unele raioane ale RDC (Străşeni, Orhei, Hînceşti, Ialoveni, Criuleni, Anenii Noi), municipiul Chişinău constituie un pol de atracţie a forţei de muncă.   

  • 1021,6 mii locuitori, 95% faţă de nivelul anului 1989
  • Sporul natural negativ (- 2 ‰ ) faţă de (-1,9 ‰) în RM
  • Gradul de urbanizare -17%
  • Populaţia regiunii plecată peste hotare - 8,7%
  • Populaţia aptă de muncă - 783.4 mii persoane (76,7%)
  • Angajaţii - 240 mii persoane (30,6%)
  • Angajaţi în agricultură 146 mii persoane (61%)

Dezvoltarea economică

Regiunea de Dezvoltare Centru este caracterizată printr-un nivel scăzut al dezvoltării industriei. Această situaţie este determinată de gradul scăzut al urbanizării în regiune. Proximitatea faţă de municipiul Chişinău nu are influienţe directe în dezvoltarea industriei: nu sunt evidente schimbări esenţiale în acest sens.

În anul 2005, volumul producţiei industriale în RDC a constituit o pondere de circa 15,3% din totalul volumului producţiei industriale pe ţară. Această pondere este mai mică decît ponderea  producţiei industriale a RDN (21%), dar mai mare decît în RDS (5,8%). Producţia industriaă pe cap de locuitor în RDC constituia 1,81 mii lei, cea mai mică din ţară. Ponderea persoanelor ocupate în sectorul industrial din RDC era de 7% faţă de media naţională de 14%.

Agricultura deţine un rol important în economia regiunii: 61% din populaţia ocupată a regiunii face parte din acest sector. Terenul agricol ocupă 51,6% din suprafaţa totală a regiunii. Sectorul privat deţine cea mai mare pondere  a terenului agricol şi asigură totodată cea mai mare parte a producţiei agricole. Din analiza indicatorilor de producţi ai întreprinderilor agricole se constată că o cotă maximă revine cultivării tututnului cu o pondere de 91% în Republica Moldova, urmată de cultivarea legumelor de cîmp cu o pondere de 54%.

Regiunea de Dezvoltare Centru cunoaşte o evoluţie pozitivă la capitolul afaceri. În anul 2005, numărul întreprinderilor înregistrate în regiune a crescut cu 44% faţă de anul 2003, pe cînd la nivel naţional această creştere a fost de 29%. Cea mai mare pondere o au întreprinderile de comerţ care constituie circa 41% din numărul total de întreprinderi. Cele mai multe întreprinderi de comerţ sunt în raioanele Orhei şi Hînceşti, urmate de Criuleni şi Străşeni. Întreprinderile de comerţ sunt urmate de întreprinderile agricole şi respective de cele industriale. 

  • Producţia industrială/ locuitor - 1,81 mii lei (33% faţă de media naţională)
  • Producţia agricolă/ locuitor - 3,40 mii lei (148% faţă de media naţională)
  • Servicii prestate populaţiei/ locuitor - 770 lei (40% faţă de media naţională)
  • Investiţii în capital fix/locuitor - 808 lei (72% faţă de media naţională)

Dezvoltarea socială

Capacitatea instituţiilor de învăţămînt din RDC acoperă necesităţile locuitorilor, cu excepţia instituţiilor preşcolare. În 2005, în RDC funcţionau 405 instituţii preşcolare, frecventate de 31,6 mii de copii. Rata netă de înscriere a copiilor în instituţiile preş                colare în RDC este de 57,4% faţă de media naţională de 65,8%. Rata netă de înscriere a copiilor în învăţămîntul primar în RDC este de 99,8% faţă de media naţională de 96,7%. Înscrierea copiilor în învăţămîntul gimnazial este de 93,9% faţă de media naţională - 96,9%.

Serviciile din domeniul sănătăţii din RDC sunt prestate la nivel local de către Punctele medicale sau Centrele Medicilor de Familie, iar la nivel raional de către Spitalele Raionale. În medie, la 10 mii locuitori ai regiunii revin 29,9 paturi de spital faţă de 63,9 la nivel naţional, de 2,2 ori mai puţin. Ponderea populaţiei cu asigurare obligatorie de asistenţă medicală din RDC este de 68,9% faţă de 70,4% care este media naţională.

Educaţie

  • Cuprinderea copiilor în instituţii preşcolare - 57,4% faţă de media naţională (65,8%)
  • Cuprinderea elevilor în înv. primar - 99,8% faţă de 96,7%
  • Cuprinderea elevilor în înv. gimnazial - 93,9% faţă de 96,9%

Ocrotirea sănătăţii.  La 10 000 locuitori:

  • 29,9 paturi de spital, faţă de 63,9 media naţională
  • 15,7 medici, faţă de 34,9 media naţională
  • 45,7 personal mediu faţă de 77,8 media naţională

Dezvoltarea infrastructurii

Regiunea de Dezvoltare Centru dispune de o reţea impresionantă de drumuri, însă calitatea acestora este nesatisfăcătoare, 85% din infrastructura drumurilor necesită reparaţii. În general, RDC are conexiune directă cu România, Chişinău, Regiunea de Dezvoltare Nord şi Regiunea de Dezvoltare Sud. Legătura dintre RDC cu celelalte regiuni se realizează prin intermediul auto-magistralelor de importanţă naţională şi internaţională. Teritoriul RDC include traseele naţionale de cale ferată: Bender-Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi, Slobodca-Bălţi.

Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor RDC este realizată de la conductele magistrale de gaz cu presiune înaltă. Prin nordul RDC trece conducta magistrală de gaze natural Iamburg - Eleş - Cernăuţi şi ramificaţia de la ea spre mun. Chişinău, prin nordul Şoldăneşti - Rezina, mai departe prin conducta Rîbniţa - Chişinău, de-a lungul teritoriului RDC. Ponderea fondului locative din RDC dotat cu reţea de gaze natural este de 44,7% faţă de media naţională de 34,9%.

Alimentarea cu apă este efectuată din captările de apă subterană din localităţile din regiune. Ponderea fondului locative dotat cu apeduct din RDC este de 27,2%, faţă de media naţională de 37,5%. În RDC reţeaua de canalizare este de 25,6% faţă de media naţională de 22,6%.

Ponderea fondului locativ dotat cu:

  • Gaze naturale - 34,5% (media naţională 38,9%)
  • Apeduct - 34% (media naţională 30%)
  • Canalizare - 25,6% (media naţională 22,6%)

Avantaje comparative

  • Proximitatea faţă de municipiul Chişinău;
  • Resurse forestiere bogate;
  • Monumente istorico-culturale de valoare naţională;
  • Euroregiune funcţională (Siret - Prut - Nistru);
  • Procentul mare al populaţiei active (76,7%);
  • Tradiţii meşteşugăreşti bogate şi diverse;
  • Prezenţa resurselor balneo-sanatoriale;
  • Reţea de drumuri dezvoltată (drumuri naţionale, internaţionale, căi ferate);
  • Infrastructura vinăriilor extinsă;
  • Potenţial de pregătire profesională (6 colegii şi 14 şcoli profesionale);
  • Prezenţa zonei economice libere (ZEL Ungheni).

http://www.adrcentru.md 


Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia 


 

Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia a fost creată întru realizarea prevederilor art. 3 (1) din Legea nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională și are drept scop planificarea, evaluarea și implementarea politicii de dezvoltare regională orientată spre realizarea unei dezvoltări social-economice teritoriale echilibrate.

În contextul asigurării funcționalității și creării cadrului institutional al Regiunii de Dezvoltare UTA Găgăuzia la data de 16.10.2015, prin decizia Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR) a fost constituit Consiliul Regional de Dezvoltare (CRD) UTA Găgăuzia.

La data de 16.10.2015 dna Irina Vlah, Bașcanul UTA Găgăuzia a fost desemnată în funcție de președinte al Consiliului Regional de Dezvoltare UTA Găgăuzia. 

Prin decizia CNCDR din 27.10.2015, municipiul Comrat a fost stabilit centru al Regiunii de Dezvoltare UTA Găgăuzia.

Prin ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, nr. 75 din 07 iunie, 2016 a fost instituită Agenția de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia cu centrul de reședință în municipiul Comrat. 

Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia include 3 raioane adminstrative: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, ocupînd 5.5% din teritoriul Republicii. Populaţia regiunii constituie 161.900 locuitori (conform datelor_BNS_din 2016). 

 Infrastructura localităţilor este compusă din 3 oraşe, dintre care unul cu statut de municipiu și 2 centre raionale, 23 comune și 6 sate. 

În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare şi mediile pe ţară, Regiunea de Dezvolzate UTA Găgăuzia are cel mai mic grad de industrializare. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura.  Pămîntul este una din principalele resurse naturale. Terenurile agricole ale UTA Găgăuzia au o pondere de 4,37% în suprafaţa agricole din Republica Moldova.  

Ponderea populaţiei Regiunii de Dezvoltare UTA Găgăuzia  constituie 4.6 % din totalul populaţiei Republicii Moldova. Densitatea populaţiei în regiune este în medie de până la 87, 6 loc/km2.

 


Regiunea Sud 


 

Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS) - cuprinde 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă, Taraclia, ocupînd 24% din teritoriul Republicii Moldova. Populaţia regiunii constituie 15% din populaţia totală a ţării. Infrastructura localităţilor este compusă din 10 oraşe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) şi 278 localităţi rurale organizate în 177 comune. Oraşele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Căinari, Cimişlia, Leova, Iargara, Ştefan-Vodă şi Taraclia. Cel mai mare oraş al regiunii este oraşul Cahul.

În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare şi mediile pe ţară, Regiunea de Dezvolzate Sud are cel mai mic grad de industrializare. Pămîntul este una din principalele resurse naturale, suprafaţa terenurilor agricole constituind 74% din suprafaţa totală a terenurilor.

  • 8 raioane
  • 10 oraşe
  • 278 sate (177 comune)
  • 22% din teritoriul R Moldova
  • 16% din populaţia R Moldova
  • 5% producţia industrială a R Moldova
  • 23% din producţia agricolă a R Moldova

Demografie

Ponderea populaţiei Regiunii de Dezvoltare Sud constituie 15% din totalul populaţiei Republicii Moldova. Sporul natural în regiune înregistrează un ritm moderat de scădere, fiind cel mai mic nivel în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare. Densitatea populaţiei în regiune este în medie de 75 pers/km2, fiind cea mai mică densitate comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Numărul populaţiei economic active constituie aproximativ 60% din numărul total al populaţiei. Dintre aceştia, mai mult de jumătate (circa 60%) sunt angajaţi în domeniul agriculturii, 9% - în învăţămînt, 8,7% - comerţ, 8,6% - industrie, 4,9% - transport, 4,4% - sănătate, 2,3% - construcţii etc. Comparînd situaţia din regiune cu situaţia generală din ţară, poate fi afirmat că numărul populaţiei ocupate în agricultură în RDS este mai mare decît media pe ţară.

  • 524,5 mii locuitori (94% faţă de anul 1989)
  • Densitatea populaţiei - 71 pers/km2
  • Grad de urbanizare: 26%
  • Populaţie activă: 301,7 mii persoane (60%).

Dezvoltare economică

Regiunea de Dezvoltare Sud este o zonă preponderant agrară. Anual regiunea asigură între 40-50% din producţia naţională de struguri, circa 30,3% din producţia de cereale, 15-20% din producţia de floarea-soarelui. În RDS funcţionează 3 zone economice libere: Zona Antreprenoriatului Liber "Parcul de producţie "Taraclia"", Zona Antreprenoriatului Liber "Tvardiţa" şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti".

În anul 2005 volumul producţiei industriale regionale a constituit 7%. Numărul total al întreprinderilor mari constituie 12% din numărul întreprinderilor Republicii Moldova, dar o parte din acestea trebuie revitalizate, fiindcă au rentabilitate scăzută. Cea mai dinamică dezvoltare este caracteristică  raioanelor Cahul, Căuşeni şi Ştefan Vodă. În RDS este vizibilă situaţia bipolară în dezvoltarea micului business. Ponderea întreprinderilor din acest domeniu în 4 raioane - Cantemir, Leova, Basarabeasca şi Taraclia constituie doar 10% din totalul întreprinderilor din regiune, astfel celelalte 4 raioane asigură 90% din afacerile regionale.

Cota infrastructurii serviciilor în PIB continuă să crească. Volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a serviciilor cu plată prestate populaţiei sunt în ascensiune. Din perspectivele serviciilor prestate la nivel local pot fi menţionate: instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale, structurile şi agenţiile comerciale, structurile sistemului bancar, structurile regionale de dezvoltare locală.

  • Producţia industrială/locuitor - 2263 lei (43,5%)
  • Producţia agricolă/locuitor -5671 lei (162%)
  • Volumul vînzărilor de mărfuri: 1385 lei/pers
  • Servicii cu plată prestate populaţiei:768 lei/pers
  • Investiţii în capital fix: 1028 lei/pers

Funcţionează 2 zone economice libere

Dezvoltarea socială

Capacitatea instituţiilor educaţionale din RDS acoperă, în general, necesităţile de instruire ale regiunii. Nivelul de acoperire cu instituţii preşcolare în RDS este de 72,1%. O situaţie mai bună caracterizează compartimentul "educaţie primară şi gimnazială". Acoperirea cu instituţii necesare procesului de educaţie primară este de 99,88% la nivel naţional, comparativ cu 96,7% - nivelul local. Instituţiile gimnaziale sunt în proporţie de 99,04% comparativ cu rata naţională de 96,9%. RDS dispune de o reţea de învăţămînt complexă, care asigură pregătirea şi formarea la diferite nivele.

Numărul paturilor în spitale conform datelor pentru anul 2004, cît şi numărul paturilor raportate la numărul populaţiei este în descreştere, fiind destul de scăzut comparativ cu indicatorii pe ţară. Dacă în Republica Moldova în anul 2004, la 10000 locuitori reveneau 64,2 paturi, atunci în RDS acest coeficient era de 37,0. Cea mai mare acoperire cu medici există în raioanele Cahul, Căuşeni şi Ştefan Vodă, aici fiind prezente şi cele mai multe instituţii medicale. 

Infrastrucutura educaţională:

  • 266 instituţii preşcolare (20,5%)
  • 270 şcoli de zi, gimnazii, licee (17,4%)
  • 12 instituţii secundar-profesionale (15%)
  • 3 instituţii superioare de învăţămînt

Protecţia sănătăţii:

  • 37,0 paturi la 1000 locuitori (57,6%)

Cultură şi sport:

  • 29,1% din biblioteci
  • 19,8 % din instituţiile culturale

Dezvoltarea infrastructurii

Regiunea de Dezvoltare Sud dispune de o reţea dezvoltată, extinsă şi diversificată de drumuri şi căi de acces intra- şi interregionale. Infrastructura drumurilor RDS joacă un rol important în contextul perspectivelor de dezvoltare şi asigurării accesului Republicii Moldova spre ţările din bazinul Mării Negre. Lungimea totală a drumurilor publice în RDS constituie 22,3% din lungimea totală pe ţară. Dintre acestea 23,8% sunt drumuri naţionale cu îmbrăcăminte rigidă şi 21,5% drumuri locale dintre care 20% sunt cu îmbrăcămintea rigidă. În regiune există artere rutiere, care fac legătura între toate centrele urbane.

Ponderea infrastructurii utilităţilor publice în RDS este sub media pe ţară şi a unor regiuni de dezvoltare din Republica Moldova. În general, oraşele dispun de infrastructura utilităţilor publice într-o măsură mai mare comparativ cu localităţile rurale. Diferenţele se exprimă la nivel de asigurare cu apă, canalizare, drumuri, gaze naturale, etc.   

Reţeaua de alimentare cu gaz în regiune se extinde în fiecare an, dar comparativ cu rata naţională, indicii regionali sunt scăzuţi. În anul 2005 ponderea fondului locativ dotat cu gaze naturale a fost de 34,22%. Cel mai înalt nivel se înregistrează în raionul Taraclia (84,2%), iar cel mai mic, în raionul Leova (2,8%).

Ponderea instalaţiilor de canalizare în regiune acoperă doar 12,8%, chiar şi unele localităţi mari, cum este or. Căinari, nu dispun de aceste sisteme.

Ponderea fondului locativ conectat la:

  • gaze naturale (34,22%)
  • Apeduct - (44,5%)
  • Instalaţii de canalizare - 12,8%
  • Transport: auto, feroviar; în perspectivă: aerian, naval
  • Volumul încărcăturilor transportate - 0,1 tone/persoană

Avantaje comparative

  • Poziţie geo-politică favorabilă: (I) cooperare transfrontalieră trilaterală; (II) vecinătatea UE; (III) puncte de control vamal (7 auto şi 2 feroviare); (IV)acces maritim (prin fluvial Dunărea).
  • Reţele internaţionale de transportare a energiei electrice.
  • 2 Euroregiuni funcţionale.
  • Reţeaua de transport ramificată şi diversificată (auto, feroviar, 1 aeroport internaţional).
  • Terminalul de la Giurgiuleşti funcţional.
  • Potenţial universitar (2 centre universitare în or. Cahul şi Universitatea bulgară în or. Taraclia ).
  • Resurse acvatice pentru irigare.
  • 3 zone economice libere funcţionale.

Tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă a vinăriilor 

http://adrsud.md