17.12.2019, Chișinău - La nivel global, emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul gestionării deșeurilor au o pondere doar de circa 3-4%, însă măsurile de atenuare asociate cu gestionarea deșeurilor au un potențial de reducere a emisiilor globale de GES de circa 15-20%, dacă am considera efectele prevenirii generării deșeurilor și evitarea emisiile ca urmare a reciclării și eficientizării proceselor de producție industrială. Spre exemplu, risipa alimentară sau alimentele neconsumate, reprezintă o treime din producția totală de alimente la nivel global, generând circa 3,3 Gt CO2 eq anual.
Promovarea economiei circulare (economie care utilizează eficient resursele și este neutră din punct de vedere a emisiilor de GES), ecodesign-ului, circularității în loc de reciclare, inovațiilor și investițiilor în acest sector, alături de creșterea conștientizării consumatorilor, ar putea contribui la reducerea emisiilor globale de GES și mai mult, cu până la 40%.
În Republica Moldova, sectorul deșeurilor este responsabil de circa 12,5% din emisiile totale naționale de GES. Ponderea relativ mare a acestora în structura emisiilor naționale este cauzată de managementul neadecvat al rampelor de depozitare autorizate, numărul mare al gunoiștilor neautorizate, ponderea redusă a colectării separate și sortării deșeurilor, reciclării insuficiente a deșeurilor generate, etc., asta în condițiile, când ierarhia gestionării deșeurilor (de la opțiunea cea mai puțin preferată la opțiunea cea mai mult preferată) ar fi după cum urmează: arderea în aer liber sau eliminarea – recuperarea energetică – reciclarea (inclusiv compostarea) – reutilizarea – prevenirea.
În acest context, în cadrul unui seminar consultativ organizat de proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), experții locali și internaționali au examinat cadrul legislativ național în domeniul gestionării deșeurilor, respectiv au identificat lacunele și posibilitățile de îmbunătățire a acestuia, concomitent analizând și cele mai bune practici internaționale în domeniul gestionării deșeurilor. La seminar au participat reprezentanți ai ministerelor și autorităților publice relevante, respectiv reprezentanți ai Delegației UE în Moldova și Băncii Europene de Investiții (BEI), care au prezentat și oportunitățile de finanțare a proiectelor în domeniul gestionării deșeurilor cu suportul financiar al BEI (acordul semnat pe 18 octombrie 2019 între BEI și Guvernului RM prevede acordarea unui împrumut de 100 milioane de euro pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în țara noastră; programul de investiții în domeniul managementului deșeurilor este estimat la 200 milioane Euro, finanțarea acestuia se planifică a fi întreprinsă cu suportul BEI, BERD, UE, Guvernului RM și altor instituții finanțatoare).
Gestionarea durabilă a deșeurilor nu este relevantă doar pentru atenuare emisiilor de GES, ci și pentru adaptarea la schimbările climatice. Întrucât deșeurile necolectate ajung cel mai adesea în sistemele de drenaj și, prin urmare, contribuie la creșterea inundațiilor în zonele urbane din țările în curs de dezvoltare; sistemele îmbunătățite de colectare, tratare și eliminare pot reduce efectele negative ale evenimentelor meteorologice extreme, au constatat experții.
Cu un buget total de 8,8 mln Euro, Proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate (CND) la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.
